Insolvența: Ce este, cauze și soluții pentru ieșirea din criză

Insolvența este o realitate cu care se confruntă multe companii din diverse industrii, un proces adesea inevitabil atunci când resursele financiare ale unei firme nu mai pot susține obligațiile sale. 

În acest context, este important să înțelegem ce înseamnă insolvența, care sunt cauzele acesteia și cum poate fi gestionată corect, astfel încât să minimizeze impactul asupra angajaților, creditorilor și altor părți implicate. 

De asemenea, există diverse modalități de prevenire a insolvenței și pași care pot fi făcuți pentru a ajuta companiile să revină pe drumul cel bun.

Ce înseamnă insolvența?

Insolvența apare atunci când o companie sau o persoană juridică nu mai poate să-și îndeplinească obligațiile financiare, având datorii mai mari decât activele sale disponibile sau un flux de numerar insuficient pentru a plăti creditorii. Este o situație care necesită intervenția unui proces juridic de reglementare a datoriilor, iar obiectivul este de a oferi companiei o oportunitate de restructurare sau de a proteja interesele creditorilor.

Ce este legea insolvenței?

Legea insolvenței reglementează procedurile prin care o firmă care se află în incapacitate de plată poate solicita protecție împotriva creditorilor sau poate ajunge la o soluție de restructurare a datoriilor. Legea prevede mecanisme legale prin care debitorul și creditorii pot ajunge la un acord sau, în cazuri extreme, prin care se poate închide activitatea firmei.

În România, Legea nr. 85/2014 reglementează procedurile de insolvență, având ca obiectiv principal protejarea intereselor creditorilor și salvarea afacerii atunci când este posibil.

Tipuri de insolvență

Există două tipuri principale de insolvență care afectează firmele:

• Insolvența punctuală

Aceasta apare atunci când o firmă se confruntă cu dificultăți financiare temporare. În acest caz, compania poate să își redreseze situația pe termen scurt printr-un plan de restructurare sau prin negocieri cu creditorii. Insolvența punctuală nu presupune falimentul, ci mai degrabă o perioadă de adaptare și ajustare.

• Insolvența permanentă

Aceasta se referă la o situație mai gravă, în care firma nu mai poate să își plătească datoriile și nu există perspective clare de redresare. În acest caz, procedura de insolvență duce la faliment, iar activitatea firmei este închisă, de obicei, în mod definitiv.

Cum ajungi în insolvență

Insolvența poate surveni din diverse cauze, iar înțelegerea acestor motive este esențială pentru prevenirea unei astfel de situații. Multe companii ajung în insolvență din cauza unor greșeli de management financiar, în timp ce altele sunt afectate de factori externi. 

Cauzele comune care duc la insolvență în 2025

În 2025, principalele cauze ale insolvenței sunt, printre altele:

• Gestionarea deficitară a cash flow-ului: Multe firme nu își planifică corect fluxurile de numerar și ajung să nu poată plăti la timp datoriile, în ciuda unor venituri bune.
• Supraîndatorarea: Împrumuturile excesive, fără o planificare financiară adecvată, pot pune o presiune mare pe companie.
• Crize economice sau schimbări bruste în piață: Factori externi precum inflația, recesiunile sau crizele economice pot reduce cererea pentru produsele și serviciile firmei.
• Managementul ineficient: Deciziile greșite la nivel managerial pot conduce la pierderi financiare semnificative, mai ales în cazuri de extindere rapidă sau investiții riscante.
• Probleme cu furnizorii sau partenerii comerciali: Dependenta prea mare de un număr mic de furnizori sau clienți poate duce la probleme majore în caz de dificultăți financiare în lanțul de aprovizionare.

Pașii procedurii de insolvență

Procedura de insolvență presupune mai multe etape legale și administrative, care sunt esențiale pentru a permite o soluționare eficientă a datoriilor. Acești pași sunt:

1. Deschiderea procedurii de insolvență: Poate fi cerută fie de către debitor, fie de către creditorii acestuia, în urma unui dosar depus la instanța competentă.
    
2. Nominalizarea unui administrator judiciar: După deschiderea procedurii, instanța desemnează un administrator judiciar care va gestiona activitățile firmei, inclusiv restructurarea datoriilor și negocierile cu creditorii.
    
3. Evaluarea situației financiare: Administratorul judiciar va evalua situația financiară a firmei, va identifica datoriile și activele, iar în cazul în care există șanse de redresare, se poate pune în aplicare un plan de reorganizare.
    
4. Reorganizarea sau lichidarea: Dacă redresarea nu este posibilă, se va trece la lichidarea activelor firmei pentru acoperirea datoriilor, iar firma va fi închisă.
    
5. Închiderea procedurii: Odată ce datoriile au fost reglementate, iar firma a fost reorganizată sau lichidată, procedura de insolvență se încheie, iar firma poate continua să funcționeze (în caz de reorganizare) sau se închide (în caz de lichidare).

Cine poate deschide o procedură de insolvență?

În funcție de circumstanțele fiecărei părți implicate, atât debitorul, cât și creditorii pot solicita deschiderea procedurii de insolvență. Este important să înțelegem care sunt drepturile și condițiile pentru fiecare dintre aceste entități.

Debitorul, adică firma sau persoana juridică care se află într-o situație financiară dificilă, poate solicita deschiderea procedurii de insolvență atunci când nu mai poate să-și plătească datoriile. 

Este un pas esențial pentru protejarea afacerii și poate ajuta la gestionarea datoriilor într-un mod controlat, fără presiunea imediată a creditorilor. Procedura presupune depunerea unei cereri la instanță, care va include următoarele:

• Detalierea datoriilor
• Prezentarea activelor disponibile
• Justificarea imposibilității de plată a acestora

Este important ca debitorul să solicite deschiderea procedurii cât mai curând posibil, pentru a evita ca creditorii să aplice măsuri de recuperare a datoriilor, cum ar fi executarea silită.

Creditorul are dreptul de a solicita deschiderea procedurii de insolvență.

Acesta este adesea un pas pe care creditorii îl fac atunci când debitorul nu își plătește datoriile, iar aceștia nu mai pot recupera banii prin mijloace amiabile. Creditorul poate depune o cerere la instanță care va trebui să includă dovezi privind:

• Sumele restante
• Imposibilitatea debitorului de a plăti
• Alte informații relevante despre situația financiară a debitorului

În acest caz, creditorul are ca obiectiv protejarea drepturilor sale și recuperarea datoriilor, printr-o procedură de insolvență care poate include reorganizarea afacerii debitorului sau lichidarea activelor acestuia.

Impactul insolvenței

Insolvența poate afecta atât angajatorii, cât și angajații, fiecare dintre aceștia având de suferit în mod diferit. Totuși, legea oferă protecție pentru ambele părți, reglementând procesul și asigurându-se că drepturile lor sunt respectate pe parcursul procedurii.

Cum afectează insolvența angajatorii?

Pentru angajatori, insolvența este o perioadă delicată. Aceștia trebuie să ia decizii importante care pot afecta nu doar stabilitatea companiei, ci și relațiile cu angajații și creditori. Impactul asupra angajatorilor poate include:

• Reducerea personalului: Adesea, datorită dificultăților financiare, angajatorul poate fi nevoit să reducă numărul de angajați pentru a reduce cheltuielile.
• Reorganizarea afacerii: Angajatorul poate încerca să restructureze compania, să vândă active sau să modifice modelul de afaceri pentru a evita falimentul.
• Negocieri cu creditorii: Angajatorii pot căuta să negocieze termene mai favorabile pentru plata datoriilor și, de asemenea, pot căuta ajutor din partea unui administrator judiciar pentru a implementa un plan de reorganizare.

Cum afectează insolvența angajații?

Angajații sunt adesea cei mai afectați în cazul insolvenței, mai ales dacă firma nu poate plăti salariile restante sau dacă se ajunge la lichidarea activității. Impactul asupra angajaților poate include:

• Salarii restante: Angajații pot rămâne cu salarii neplătite pentru perioade mai lungi, iar aceștia pot solicita plata acestor sume prin intermediul administratorului judiciar.
• Pierderi de locuri de muncă: În cazul în care compania intră într-o procedură de lichidare, angajații pot fi concediați, iar locurile de muncă pot fi desființate.
• Protecția drepturilor: Legea prevede protecția drepturilor angajaților, iar aceștia pot solicita compensarea pentru perioadele de neplată a salariilor sau alte beneficii, inclusiv concedii neefectuate.

Cum să ieși din insolvență?

Iesirea din insolvență reprezintă procesul prin care o companie reînvie financiar, își regăsește stabilitatea și își recâștigă credibilitatea. Există câteva strategii și recomandări care pot ajuta o firmă să iasă din insolvență și să își recupereze poziția pe piață.

Reorganizarea activității

Una dintre cele mai frecvente soluții de ieșire din insolvență este reorganizarea activității. Aceasta presupune un plan de restructurare financiară și operațională a firmei, pentru a o face mai eficientă și mai capabilă să facă față obligațiilor financiare. Iată câțiva pași importanți:

• Evaluarea activelor și datoriilor: În primul rând, trebuie să fie realizată o evaluare completă a activelor și datoriilor firmei, pentru a înțelege exact ce resurse există și cât de mult trebuie să fie plătit creditorilor.
• Stabilirea unui plan de restructurare: Acest plan poate include modificarea modului de operare, reducerea costurilor sau vânzarea unor active neesențiale. Un plan bine pus la punct va ajuta firma să își gestioneze datoriile pe termen lung.
• Negocieri cu creditorii: Negocierea cu creditorii este esențială pentru a obține termeni favorabili privind plata datoriilor. Acest lucru poate include amânarea plății datoriilor sau chiar reducerea acestora, în funcție de acordurile dintre părți.

Utilizarea rapoartelor financiare detaliate permite antreprenorilor să înțeleagă la timp problemele și să ia măsuri pentru a îmbunătăți performanța financiară a firmei. De asemenea, raportarea constantă ajută la îmbunătățirea transparenței și încrederii în managementul afacerii.

Lichidarea activelor

În cazurile în care reorganizarea nu este posibilă sau nu aduce rezultatele dorite, lichidarea activelor poate fi o soluție necesară. Acesta presupune vânzarea bunurilor firmei pentru a obține fonduri care să fie folosite pentru a acoperi datoriile. Procesul de lichidare include:

• Identificarea activelor de valoare: Firma va trebui să identifice toate bunurile care pot fi vândute pentru a genera venituri (terenuri, echipamente, stocuri etc.).
• Vânzarea activelor: Activele vor fi vândute prin licitație sau prin alte metode legale, iar banii obținuți vor fi împărțiți între creditori, conform priorității acestora.
• Închiderea firmei: După finalizarea lichidării, dacă nu există suficiente active pentru a acoperi datoriile, firma va fi închisă, iar procesul de insolvență se va încheia oficial.

Monitorizarea progresului și raportarea către instanță

Indiferent de soluția aleasă, firma trebuie să respecte o serie de cerințe legale, inclusiv raportarea periodică către instanță. Administratorul judiciar va monitoriza progresul înregistrat de firmă în perioada de reorganizare și va depune rapoarte detaliate la instanță, oferind o imagine clară asupra stadiului procesului de insolvență.

De asemenea, în timpul procesului de insolvență, este esențial ca firma să continue să își respecte obligațiile față de autoritățile fiscale și să comunice transparent cu creditorii pentru a evita orice conflict suplimentar care ar putea duce la complicații în procesul de ieșire din insolvență. 

Cum să eviți intrarea în insolvență?

Prevenirea insolvenței este esențială pentru orice afacere, deoarece poate proteja nu doar compania în sine, ci și angajații, creditorii și reputația firmei. Există mai multe măsuri și strategii pe care le poți implementa pentru a evita ajungerea într-o situație de insolvență. Cu cât intervin mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele ca afacerea să își păstreze stabilitatea financiară pe termen lung.

Monitorizarea constantă a fluxului de numerar

Unul dintre cele mai importante aspecte pentru prevenirea insolvenței este monitorizarea atentă a fluxului de numerar. O afacere care nu își gestionează corect lichiditățile riscă să ajungă într-o situație în care nu mai poate plăti datoriile. Măsuri utile includ:

• Planificarea și prognoza financiară: Realizarea unor planuri financiare pe termen scurt și mediu ajută compania să prevadă eventualele lipsuri de numerar și să ia măsuri proactive.
• Optimizarea încasărilor și plăților: Întârzierea în încasarea facturilor sau excesul de stocuri neplătite poate crea presiuni financiare. Este important să stabilești termene clare de plată și să urmărești cu atenție încasările.

Un sistem CRM este util pentru prevenirea insolvenței deoarece ajută la gestionarea eficientă a plăților și încasărilor, permițând urmărirea termenelor de plată și identificarea întârzierilor. Acesta facilitează prognozarea veniturilor și optimizarea fluxului de numerar, oferind informații esențiale pentru a lua măsuri prompte și a evita problemele financiare.

Reducerea cheltuielilor inutile

Reducerea cheltuielilor excesive este un alt pas esențial pentru a evita insolvența. Măsuri care pot fi luate includ:

• Evaluarea periodică a costurilor: Identificarea cheltuielilor inutile sau excesive și eliminarea acestora poate reduce presiunea financiară.
• Negocierea cu furnizorii: Negocierea unor termeni mai favorabili cu furnizorii poate ajuta la îmbunătățirea fluxului de numerar, prin obținerea unor prețuri mai mici sau prin extinderea termenelor de plată.

Diversificarea surselor de venit

Dependința de un singur client sau de o singură sursă de venit poate pune în pericol afacerea în cazul în care aceasta suferă o scădere a vânzărilor. Diversificarea surselor de venit este o metodă de protecție, iar câteva strategii de diversificare includ:

• Extinderea portofoliului de produse/servicii: Adăugarea de noi produse sau servicii poate atrage noi clienți și poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței.
• Penetrarea unor piețe noi: Extinderea pe piețe noi sau internaționale poate ajuta afacerea să își crească veniturile și să reducă dependența de o piață sau un sector.

Workleto eficientizează parteneriate B2B care ajută la creșterea stabilității afacerii și la diversificarea surselor de venit. Crearea de parteneriate strategice poate asigura afacerea pe termen lung și poate contribui la dezvoltarea acesteia într-un mod sustenabil, minimizând riscurile de insolvență.

Consultanță financiară și juridică

A avea acces la consultanță financiară și juridică poate ajuta compania să navigheze mai ușor prin dificultăți financiare și să identifice soluții înainte de a ajunge într-o situație gravă. De asemenea, un expert poate ajuta la:

• Identificarea semnelor timpurii ale problemelor financiare: Consultanții pot analiza datele financiare ale companiei și pot semnala eventualele riscuri.
• Negocierea cu creditorii: Un consultant poate ajuta în negocierea unor termeni favorabili cu creditorii, reducând riscurile financiare.

Aceste strategii sunt esențiale pentru a preveni insolvența și a menține afacerea pe o cale financiară sănătoasă. Cu o planificare atentă, monitorizare continuă și implementarea unor soluții proactive, orice companie poate reduce riscurile asociate cu insolvența.

Cum să previi insolvența și să o depășești cu succes

Insolvența reprezintă un moment critic pentru orice afacere, dar, cu o gestionare adecvată și un plan bine pus la punct, poate fi depășită cu succes. Prevenirea este esențială, iar monitorizarea constantă a situației financiare, reducerea cheltuielilor inutile și diversificarea surselor de venit sunt pași cheie care pot asigura stabilitatea afacerii pe termen lung. 

În caz de dificultăți financiare, soluțiile discutate pot oferi un răgaz pentru reorganizare și negociere, fără a ajunge în punctul de insolvență. Totodată, consultanța financiară și juridică joacă un rol esențial în identificarea și abordarea problemelor înainte ca acestea să devină imposibil de gestionat. 

Intervenția timpurie și un management financiar responsabil sunt esențiale pentru a proteja nu doar afacerea, ci și angajații și relațiile cu creditorii. O abordare proactivă poate transforma un moment de criză într-o oportunitate de restructurare și revenire pe piață, consolidând astfel reziliența companiei în fața provocărilor economice.

Dragoș Dobre

După peste un deceniu în poziții de management în România și Germania și finalizarea unui Executive MBA la University of Sheffield, am ales să îmi urmez pasiunea pentru antreprenoriat și consultanță. Această tranziție mi-a oferit șansa de a-mi valorifica pe deplin experiența și abilitățile dobândite.

Vezi mai multe articole ale autorului.